Am mers pe sarma- in echilibru precar. Cu fiecare pas corpul mi se contracta si pulsa ca un urias mecanism al inertiei. Miscarea era iluzie, intrebare muta, declin probabil.
Am mers pe sarma cu tamplele ancorate de tamplele altora pana cand am ales sa ma desprind. Si sa imi conduc de una singura viata. Mi-am amintit vorbele unui profesor:"Oamenii ca tine sunt condamnati sa fie invingatori." si le-am transformat in crez.
Mi-am propus sa-mi pun limitele la incercare cu fiecare experienta, sa-mi stabilesc valori, sa ma analizez, sa-mi prioritizez dorintele. De fapt, abia de curand pot spune ca mi-am conturat dorinte inalte, dar cu toate acestea, tangibile.
In mare parte datorez optica diferita pe care o am despre viata AIESEC-ului, oamenilor valorosi pe care i-am intalnit acolo, conferintelor, trainingurilor. perioadei de Inductie (care mi-a oferit cele mai puternice invataminte pentru viata, probabil). Am trait in cateva luni cele mai frumoase clipe, am purtat cele mai inteligente discutii, m-am conciliat pentru ca mai apoi sa lupt, m-am distrat si am facut cunostinta cu cearcanele.
Le sunt recunoscatoare prietenilor vechi si celor noi. Ii sunt recunoscatoare mamei mele pentru ca mi-a fost mereu cea mai buna prietena desi m-a combatut adesea. Le sunt recunoscatoare clipelor grele care m-au calit si oamenilor ce au fost alaturi de mine in acele clipe. Poate ca alegerile mele nu v-au parut mereu a fi cele corecte, dar v-o spun cu sinceritate, fiecare carte jucata de mine in viata a avut un temei. Nu privesc cu regret. Iar daca s-a intamplat sa esuez, mi-am asumat caderea si-mi spun ca am mai invatat o lectie.
In 2012 am muncit mult. A fost un an greu. Un an plin. Un an pe care mi-l voi aminti toata viata. A inceput intr-o sala de repetitii dintr-o cladire inalta din Berceni. A inceput cu pupilele dilatate si basi ce-ti rezonau in stomac. Meditatii. Carti. Bac. Presa. Stres. Disperare. Incertitudine. Tatuajul si promisiunea. Pana de idei dinaintea admiterii. Mii de emotii. Conglomerate de stari. O vacanta superba. O persoana gresita in viata mea. Facultate. Vreau sa ajung in PRO. Vreau sa ajung sus. Vreau sa arat ca pot. AIESEC. Ordine in viata. Iubire. Prezent. Ma simt de parca as fi urcat un munte. Mi-am deprins pasiunea pentru lupta. A trai nu e un fapt, e o pasiune. E daruire, E un pariu continuu cu tine insuti pe care nu-ti permiti sa-l pierzi.
Imi doresc un 2013 in care sa devin o persoana admirata in orice mediu. O tipa puternica, o femeie frumoasa, desteapta care intriga prin bagajul de cunostinte si abilitatea de a-si gasi cuvintele potrivite. Daca in 2012 am invatat ce inseamna sa ai mentalitatea invingatorului, in 2013 vreau sa-mi atribui intru totul aceasta conceptie: sa performez in tot ceea ce fac.
Si inca ceva: voi fi mai diplomata!
Si inca ceva: Ma voi gandi in primul rand la mine!
Dupa toata poliloghia asta simt nevoia sa spun clar ce-mi doresc:
Sa-i dau in fiecare zi omului pe care il iubesc motive pentru a ma admira: sa fiu demna, fumoasa, desteapta, ambitioasa, puternica, intelegatoare si sensibila.
Imi doresc din suflet ca Global Village-ul sa fie un succes.
Imi doresc sa tintesc un trust bun in martie.
Imi doresc sa imi pun la punct engleza si sa nu las balta germana.
Imi doresc sa merg in vara ca voluntar la Tesse.
Imi doresc sa invat politica.
Imi doresc sa slabesc si sa fac mai mult sport(*)
Imi doresc sa invat tehnoredactare.
Imi doresc sa fac toate demersurile pentru a ajunge in India.
Imi doresc sa iubesc, sa fiu iubita si sa invat alaturi de persoana iubita!
Un 2013 sub semnul dorintelor implinite!
Si pasiunea de a trai!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu