Hieruvini de pamant-
Regie de socluri din inalt osandite de prea multa lumina...
Cerurile se coboara din veac in veac
Si mai batrana sunt de cand ochiul meu vede Cerul mai Jos,
de parca-ar fi inchistat in defilee serpuite de pamant-
Pamant din belsug, Nimic din belsug, Nimic intru Totul
ca-n ziuna dinaintea Creatiei
Pamant- materie prima in asteptarea manufacturii- entitate divina.
Cobor numai trepte inapoia mea
nutrind o teama rece, parca desprinsa de mine,
deprinsa in a ucide, in clipa de pe urma ce poate fi Caderea-
inexistenta unei trepte.
Iluzii am avut. Iluzia unei trepte sigure, ce s-a dovedit subreda,
iluzia ca ma indrept spre ceva...
O insula am avut
Atlantida neinghizita de hauri.
am avut...
Mi-am purtat credinta la pas-
intre cer stramt si pamant miscator...
Un comentariu:
Și cerul și pământul prin esența lor divină deveneau unul! ”Precum în Cer așa și pre Pământ”
Trimiteți un comentariu