Linistea de lut- Structura mainilor tale.
Te vad din timp in timp disproportional mie, demiurgic si bun. Avida de linistea ta mi te dau toata. Si ma inhati. Ma insfaci cu coltii. Pari sa te lupti cu mine. Astepti sa curga sange... sange amestecat cu linistea ta. Sangele meu de om si Linistea ta de Domn.
Esti religie intoarsa.
Apoi esti prunc si eu fecioara. Te nasti din mine vanat si-ti prefaci mama-n tina. Iei apa din Marea cea mare si dai forma lucrului. Nascutule, ma nasti iar...
Esti religie intoarsa.
Te vad din timp in timp in crucea din perete si ochii tai imi par ochii unei femei ce-am fost. Atunci ma rog pioasa unui nu stiu ce absurd ce seamana cu mine. Ma rog din dorul de tine...
Esti religie intoarsa.
2 comentarii:
Amintiri de mai jos ce par să ne ghideze spre mai sus!... Nu știu cine sau ce a fost stimulul scrierii, dar pari să scrii despre propriul tău drum care conform logicii minții merge înainte, dar de fapt se întoarce la ceva de unde a plecat! Foarte frumos!
suntem femei avide de cunoastere si de barbat, in interiorul nostru palpita geneza omului primordial, dar prezentul ne subjuga rolului ingrat de simpli pioni.Cel ce ne domina este cel nascut de noi... ne stim dominate, dar nu ne revoltam...Credinta in cel nascut e religia intoarsa, caci noi purtam Graalul, noi nastem... .
Trimiteți un comentariu