joi, 13 mai 2010

Rar

Vreau sa fiu beata si orbita de-un fulger sub tenebre fluide.In noaptea asta am inima metalizata.Ploaia suna-n mine dogit, prelung, funest. Fiecare ghimpe de apa sapa in tample, pe brate, pe sani, caci Graalul de apa din Inalt s-a spart in aste vremi. Ma jerfesc apei, nu indur jugul.Azi vreau sa ma abat din calea salvarii. Sa ma inec. Sa traiesc providenta unei noi rastigniri christice, asta data sub ape.

Un comentariu:

Sedina spunea...

Să te oferi Forței cu atâta dăruire înseamnă salvare, dar nu materială, ci spirituală! Într-un fel, în scrierea asta ai prins esența vieții!Foarte frumos!