duminică, 2 februarie 2014

Nu hormonu' bate neuronu'

În primul an de facultate, m-am jucat de-a publicitatea un semestru. Şi, pentru că mi-a plăcut tare, m-am mai jucat şi prin vară vreo săptămână. Teoria ţi-o mâncam pe pâine, dar, zău, dacă mă puteam dumiri ce să scriu la comentariul de reclamă.

Cu toate astea, am rămas cu o matrice mentală a ceea ce înseamnă publicitate: cercetare, marketing, creativitate, ingeniozitate şi, toate acestea fără a se ignora (imperativ!) simţul penibilului. Nu de alta, dar ajungem să ne întrebăm care e legătura dintre hormoni, neuroni şi păine.

Iniţial m-am gândit la clişeul mamei mele: pâinea prosteşte. Dar nu găseam legătura dintre prostie şi hormoni. Şi cu pâine şi fără pâine, şi deştept şi prost, hormonii tot tropăie. Iar eu, invariabil de fluctuaţiile hormonale, nu voi cumpăra pâine! Nu sunt motivată să cumpăr aşa ceva  de la o firmă care îmi spune că hormonul bate neuronul, în reclamă este un tâmp şi un obez, iar despre o bucată de cocă din făină sunt făcute aluzii nelipsite de erotism.

Povestea reclamei este aceasta: Calfa de brutar, cu tulei la bot şi faţă de tâmp, se chiorăşte după o duduie brunetă, în timp ce brutarul bătrân, mustăcios şi burtos îi spune nu ştiu ce despre pâinea neagră. Şi tăntălăului îi stă capul la femei, auzi la el...

O vorbă din popor spune simplu: O jumătate de pâine e mai bună decît niciuna. Eu aş spune că o jumătate de minte e mai bună decât o jumătate de pâine.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Prost comentariul, dar la cine e reclama? N-o gasesc pe net.

Ana-Diana Bone spunea...

Reclama este la VelPitar. Nu am gasit-o nici eu pe internet.